Istoria parfumurilor: cum s-au inventat cele mai frumoase miresme

Istoria parfumurilor

Iubim parfumurile! Cu siguranță ai cel puțin un parfum preferat – ne plac pentru că ne fac să ne simțim bine și  ne bucură simțurile. Însă ai idee de unde au apărut parfumurile și care e scopul lor adevărat? NU?! Atunci te invităm într-o călătorie în trecut pentru a descoperi toate acestea împreună!

De unde provine cuvântul ”parfum”?

Cuvântul ”parfum” folosit în zilele noastre provine din limba latină și este format prin asocierea cuvintelor “per” și “fumus”, care în traducere liberă înseamnă “prin fum”.

Mult mai târziu, în anul 1528, cuvântul parfum a fost atestat în limba franceză, definind substanțele cu miros plăcut. Parfumeria, sau arta preparării parfumurilor, a luat naștere însă mult mai devreme, în Mesopotamia antică și Egipt, fiind preluată și mai apoi rafinată de către Romani și Perși.

Istoria parfumurilor – Reginele au dat tonul miresmelor

Parfumurile în antichitate

Regina Cleopatra a fost autoarea unui tratat, cunoscut în Antichitate sub numele de “Kosmetikon”, primul de acest fel, în care cunoștințele cosmetice ale vremii erau îmbinate cu cele alchimice.

Asemenea egiptenilor și grecilor, romanii au folosit și ei din plin unguentele parfumate. Spectaculoasele băi romane aveau o încăpere numită ”unctuarium”, loc în care se găseau rafturi cu oale pline cu unguente, borcane cu uleiuri volatile parfumate și esențe în sticle de diferite mărimi, pe care romanii le aplicau pe corp după baie.

Un merit deosebit în dezvoltarea parfumurilor îl poartă medicul și chimistul arab Avicenna, care a introdus procesul de extragere a uleiului din flori prin distilare, procedeu folosit și astăzi de către maeștrii parfumieri. Până la descoperirea acestuia, parfumurile lichide reprezentau amestecuri de uleiuri și petale sfărâmate.

Parfumurile în evul mediu

arome persistenteÎn jurul anului 1200, o lege recunoaște în Franța îndeletnicirea de parfumier. Sub protecție regală, această preocupare cunoaște în Franța o înflorire nebănuită.

Arta fabricării parfumurilor devine cunoscută în Europa încă din anul 1221, urmând ca anul 1310 să fie marcat de scrierea primului tratat European referitor la distilare, scris de către Arnald de Villanova din Catalonia. În anul 1370 apare Hungary Water (Apa de Ungara), primul parfum modern pe baza de alcool creat pentru regina Elisabeta a Ungariei.

Parfumurile în perioada Renașterii

În perioada Renașterii, în special în spațiul cunoscut astazi ca ”Italia”, interesul pentru parfumuri crește o dată cu folosirea condimentelor orientale de către alchimiștii arabi, care intrau în Europa prin Veneția.

Cam în acelșași timp, în secolul al XVI-lea, Franța a devenit foarte repede unul din centrele europene de fabricare a parfumurilor și produselor cosmetice, datorită lui Rene the Florentine, parfumierul personal al Catherinei de’ Medici. Apartamentul acesteia adăpostea un pasaj secret către laboratorul lui Rene, astfel încât nici o formulă nu putea fi furată.

Curtea regelui Louis XV era denumită “le cour parfumee”, denumire datorată faptului că parfumurile nu erau aplicate doar pe piele, ci și pe îmbrăcăminte și pe mobilă, înlocuind de multe ori apa și săpunul, fiind folosite în cercul bogaților pentru combaterea mirosurilor corporale, rezultat – trebuie să o spunem, din cauza băilor neregulate sau chiar lipsă.

Primul progres real în formularea parfumurilor și în tehnologia de obținere a materiilor prime s-a făcut atunci când s-a introdus alcoolul ca vehicul pentru parfumuri și când a crescut aportul uleiurilor esențiale la producerea acestora.  Primul parfum alcoolic a fost renumita Apă de Ungaria, cunoscută din 1370. Acest parfum a deținut supremația în Europa timp de cinci secole.

Epoca ”moderna” a parfumurilor

parfumuri orientaleSec. XVII-XVIII reprezintă perioada de înflorire franceză a parfumeriei.  Acum apare prima apă florală autentică – apa de flori de portocal – introdusă de ducesa de Nerola, de unde și numele ei de Apă de Neroli.

Apar în această perioadă și Apa de colonie sau Aqua Admirabilia, folosită de Napoleon.

În sec. al XVIII-lea, la Grace, începe prelucrarea industrială a uleiurilor volatile, prin distilare din plantele cultivate, sudul Franței devenind acum capitala  culturilor florale pentru parfumuri.

Anul 1882 este anul în care primul odorant de sinteză este introdus într-o formulă de parfum. Cumarina, realizată nu cu mult timp înainte pe cale sintetică, devine baza pentru parfumul Fougere Royale.  Din acest moment interesul industriei chimice pentru odorizantele sintetice va crește, domeniul cunoscând o dezvoltare fără egal.

Fiecare nou odorant sintetizat a dus către apariția stilului modern, caracterizat prin fantezie, imaginație liberă, complexitate a formulelor, care au generat astfel și complexitatea impresiei olfactive.

Cea mai populară floare pentru parfumuri

La începutul secolului XX, atunci când fiecare parfum era construit în jurul unei singure flori, cele mai populare fiind violeta, liliacul, trandafirul și lăcrămioarele, nu mai rămânea decât un singur pas de făcut – combinarea acestora. Acest pas a fost făcut odată cu introducerea în compoziția parfumurilor a buchetelor de flori, a condimentelor și a substanțelor tot mai complexe.

Astfel, am ajuns ca parfumurile să reprezinte astăzi amprenta noastră personală, o prelungire a personalității noastre, învăluindu-ne cu arome care spun tot mai multe despre cine suntem, ce ne dorim și ce ne place.

Așadar, de la mici ritualuri, mirosuri și simțuri, a luat naștere o industrie premium ce valorează miliarde de dolari! Impresionant, nu-i așa? Te invităm acum să explorezi gama Zafaran de parfumuri orientale – nu doar pentru a face câțiva pași pe traseul istoriei, ci mai ales pentru a-ți îmbunătăți calitatea vieții în cele mai nebanuite moduri!

Cele mai recente articole

Share this

Instagram
Pinterest
Meniu